In ziua aceea paream pierduta
Sufletul intunecat simteam ca-mi este
Inima-mi cuprinsa de-un gol adanc
Iar mintea pierduta-n ganduri neintelese.
In ziua aceea aveam a-l intalni
Nu credeam ca el curand tristetea avea a-mi alunga
Curand inima-mi avea a-mi tresari
Sufletul lumina-si descoperise iara
Mintea plina de ganduri maiastre era iara
Magica minune avea s-apara
Minunea era el, el era dorinta
Dorinta-mi mult asteptata
Visul el imi implinise
Curand tristetea avea a disparea din a mea viata
Curand el inima avea a-mi cuceri
Curand el iubit imi deveni
O clipa de-ajuns imi fu
Iar iubirea in suflet mi-a patruns
Parea a fi mareata
Parea a vrea sa stea pe viata
O clipa si-o minune de-ajuns imi fu
Iar el inima-mi mi-o avea
Iar eu dragostea i-o dam
Iar noi doi calatori in stele deveniram
Iubirea vesnica patrunse
Iubirea sfasia tristetea
Iubirea noastra pamantul si cerul-l unea
Noi, noi pierduti in stele
Noi, iubirea ne-o gaseam
Noi, vesnic ne iubim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu